joi, 2 iunie 2016

Povestea unei placinte!

Sau cum poate incepe schimbarea chiar cu tine. Adica cu mine. Adica ati inteles, da?
Nu am cumparat in viata mea spanac din piata. Sau de oriunde. Numai cand auzeam cuvantul spanac, vedeam in fata ochilor doar sacose intregi cu frunze verzi, care trebuiau spalate in 4-5 ape cel putin!, apoi oparite, apoi fierte, apoi gatite. Poftim? Atatea operatiuni pentru ca dintr-o sacosa plina sa iasa cu chiu cu vai, vreo 2-3 portii? Mda, asta e.. Deci, nu, nu cumparam. De mancat, insa, am mancat de cateva ori clasicul fel: "spanac cu ochiuri"si .....cam atat.
Mult dupa '89, mai precis dupa anii 2000, am descoperit spanacul congelat, gata tocat, il pui putin la fiert si poti sa te simti  in rand cu lumea.Iar acum, sa revenim in prezent. De fapt, sa revenim la 2015, anul cand am descoperit ASAT( uite aici am scris despre asta Bucatarie urbana), pe scurt, o asociatie ce sustine agricultura romaneasca pentru comunitate. Elena si Irinel, tinerii din Buzau la care eu sunt abonata, aduc primavara o multime de "frunze"de o multitudine de culori si nuante: spanac, stevie, leurda, loboda, salata, o nebunie, nu alta!
Anul trecut, fiind primul an in care am primit  toate aceste verdeturi, va spun sincer ca i le dadeam mamei mele, ea insasi bucurandu-se de ele, sau aducandu-mi-le inapoi ca   produse finite, drept pentru care ii multumesc!
Dar probabil ca undeva in creier se nastea  si crestea curiozitatea: oare ce se mai poate face cu ele in afara de clasicul fel? Si ce am descoperit? Pai, de exemplu, cateva retete de smoothie-uri cu fructe la care poti sa adaugi frunze de leurda, spanac, stevie. Si acum placinta de spanac cu branza, de fapt subiectul acestei mici divagatii: prima oara gatita, prima oara reusita, prima oara mancata! Si da, va recomand si voua! Cum ce? Sa va gasiti un ASAT prin preajma, sau macar pe cineva ca Irinel si Elena.
In primul rand pentru ca spanacul de la ei este crescut cu dragoste, in al doilea rand pentru ca nu trebuie sa il speli in atat de multe ape (vreo 2 ajung), si in al treilea rand pentru ca are gust de Romanie, o Romanie autentica, o Romanie de poveste!
Bine, hai sa va zic si reteta acum: dupa ce am citit mai multe  pe net, am facut asa:
-spanacul (vreo 500gr. )spalat si oparit pus in blender cu putina apa si mixat vreo 2-3 minute;
-se adauga 2 oua, branza din ochi, dupa dorinta, smantana vreo 2 linguri si se amesteca si cam atat;
-totul asternut pe niste foi de placinta unse cu ulei de masline,  apoi bagat la  cuptor si apoi in stomac!
Pofta buna!

PS. Tot mama a fost cea responsabila cu spalatul si oparitul, adevarul e ca nu se schimba asa usor mentalitatea, stiti doar! Dar merita sa incercati!

Detalii pentru cei interesati de acest fel de agricultura gasiti aici: ASAT ROMANIA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu